DUPA GRATII
ALBUM DE BENZI DESENATE - 40 pagini color, format A4
"Dupa Gratii" este o banda desenata pentru penitenciarele din Romania in cadrul unui proiect numit Initiativa 38.
Scenariu in colaborare cu Valentin Simionov, directorul executiv al organizaţiei RHRN.
MAKING OF
Doua pagini experiment inainte de inceperea proiectului
Schite cu personaje
Portrete cu detinutii din Jilava si Rahova
Desene cu personajele din poveste
Benzile desenate de după gratii
Prima carte de benzi desenate pentru puşcăriaşii din România a fost
realizată într-un tiraj de 3.000 de bucăţi şi distribuită în aproape
toate penitenciarele din ţară. Cartea face parte dintr-un proiect educaţional, de informare a celor care se află după gratii.
Colorată, cu foile lucioase, revista
de BD numită sugestiv "După gratii" se desfăşoară pe 44 de pagini şi
prezintă, de altfel, aspecte reale din viaţa unor deţinuţi. O poveste
coerentă, inspirată din cazuri reale, în care se pot regăsi mulţi dintre
cei închişi în puşcării pentru nelegiuirile comise.
"După gratii" (o idee a lui Valentin Simionov - absolvent de asistenţă socială şi directorul executiv al organizaţiei Romanian Harm Reduction Network, pe ilustraţia graficianului Mihai Ionuţ Grăjdeanu) face parte din proiectul "Iniţiativa 38", ce include cele 38 de unităţi din sistemul penitenciar (adulţi, tineri şi minori, femei). Este vorba despre o campanie de informare în penitenciare asupra riscurilor îmbolnăvirii cu HIV.
Cartea a fost realizată pe baza discuţiilor pe care realizatorii ei le-au avut cu deţinuţii din mai multe penitenciare din România, primele descinderi făcându-se în Rahova şi la Jilava, după care şi în restul ţării. "Mai întâi, pentru acest proiect, gândit ca o campanie de informare, am folosit nişte instrumente de comunicare, acestea fiind pliantele, şi un videoclip care să promoveze testarea voluntară HIV.
Apoi a apărut şi banda desenată ca alternativă între text şi imagine, astfel încât să fie înţeleasă de cât mai mulţi oameni, şi spun asta pentru că în penitenciare sunt peste 2.000 de analfabeţi, iar lor le trebuia cea mai simplă formă de informare pentru a prinde mesajul. Şi am folosit o poveste tipică: aceea a unui om care ajunge în închisoare pentru o infracţiune standard: tâlhăria (foarte mulţi sunt închişi pentru tâlhărie). Iar personajul principal este un tânăr (pentru că, de asemenea, sunt foarte mulţi tineri printre cei condamnaţi)", spune Valentin Simionov.
POVESTEA CĂRŢII
Tânărul care ajunge după gratii trece prin diverse situaţii care permit autorilor, de altfel, inserarea informaţiilor despre transmiterea HIV şi modalităţile prin care cei în cauză se pot proteja. Prin urmare, pe baza discuţiilor pe care le-au avut cu mai mulţi deţinuţi (discuţii în timpul cărora graficianul a realizat crochiurile şi portretele personajelor principale), a fost schiţată, treptat-treptat, şi povestea cărţii.
"Eu şi desenatorul am discutat cu vreo patru sau cinci grupuri de deţinuţi, încercând să aflăm care le este viaţa de zi cu zi în penitenciar, am prins câte ceva din argoul pe care-l au acolo, cuvinte care, de altfel, au valoare numai în interiorul puşcăriei, semnificaţiile lor pierzându-se afară. Reacţia a fost mai mult decât OK. Au părut interesaţi de aceste informaţii."
Această idee de bandă desenată nu este originală. A fost preluată de la organizaţia franceză AIDES, care a creat un album similar şi în care se tratează tema dificilă a sexualităţii persoanelor seropozitive.
Pe scurt, povestea cărţii ar fi: un băiat, taximetrist de meserie, se încinge la o partidă de barbut cu un amic de-al lui întors de curând de la furat din Germania. Deşi pierde, personajul nostru nu se lasă păgubaş, ajungând să-şi facă o datorie de 1.000 de euro, bani pe care trebuie să-i returneze rapid, dar nu ştie cum şi de unde. Între timp, încearcă să uite de problemă distrându-se cu o amică - "şi aici apare prima situaţie de risc - sex neprotejat", după care tâlhăreşte o femeie pentru a-şi face rost de banii pentru datorie. Povestea merge mai departe, iar finalul este unul fericit.
Deoarece face parte dintr-un proiect social, cartea nu se comercializează, dar se distribuie gratuit. În momentul de faţă, câteva exemplare pot fi găsite şi pe rafturile singurei librării de BD din România: "Jumătatea Plină".
"După gratii" (o idee a lui Valentin Simionov - absolvent de asistenţă socială şi directorul executiv al organizaţiei Romanian Harm Reduction Network, pe ilustraţia graficianului Mihai Ionuţ Grăjdeanu) face parte din proiectul "Iniţiativa 38", ce include cele 38 de unităţi din sistemul penitenciar (adulţi, tineri şi minori, femei). Este vorba despre o campanie de informare în penitenciare asupra riscurilor îmbolnăvirii cu HIV.
Cartea a fost realizată pe baza discuţiilor pe care realizatorii ei le-au avut cu deţinuţii din mai multe penitenciare din România, primele descinderi făcându-se în Rahova şi la Jilava, după care şi în restul ţării. "Mai întâi, pentru acest proiect, gândit ca o campanie de informare, am folosit nişte instrumente de comunicare, acestea fiind pliantele, şi un videoclip care să promoveze testarea voluntară HIV.
Apoi a apărut şi banda desenată ca alternativă între text şi imagine, astfel încât să fie înţeleasă de cât mai mulţi oameni, şi spun asta pentru că în penitenciare sunt peste 2.000 de analfabeţi, iar lor le trebuia cea mai simplă formă de informare pentru a prinde mesajul. Şi am folosit o poveste tipică: aceea a unui om care ajunge în închisoare pentru o infracţiune standard: tâlhăria (foarte mulţi sunt închişi pentru tâlhărie). Iar personajul principal este un tânăr (pentru că, de asemenea, sunt foarte mulţi tineri printre cei condamnaţi)", spune Valentin Simionov.
POVESTEA CĂRŢII
Tânărul care ajunge după gratii trece prin diverse situaţii care permit autorilor, de altfel, inserarea informaţiilor despre transmiterea HIV şi modalităţile prin care cei în cauză se pot proteja. Prin urmare, pe baza discuţiilor pe care le-au avut cu mai mulţi deţinuţi (discuţii în timpul cărora graficianul a realizat crochiurile şi portretele personajelor principale), a fost schiţată, treptat-treptat, şi povestea cărţii.
"Eu şi desenatorul am discutat cu vreo patru sau cinci grupuri de deţinuţi, încercând să aflăm care le este viaţa de zi cu zi în penitenciar, am prins câte ceva din argoul pe care-l au acolo, cuvinte care, de altfel, au valoare numai în interiorul puşcăriei, semnificaţiile lor pierzându-se afară. Reacţia a fost mai mult decât OK. Au părut interesaţi de aceste informaţii."
Această idee de bandă desenată nu este originală. A fost preluată de la organizaţia franceză AIDES, care a creat un album similar şi în care se tratează tema dificilă a sexualităţii persoanelor seropozitive.
Pe scurt, povestea cărţii ar fi: un băiat, taximetrist de meserie, se încinge la o partidă de barbut cu un amic de-al lui întors de curând de la furat din Germania. Deşi pierde, personajul nostru nu se lasă păgubaş, ajungând să-şi facă o datorie de 1.000 de euro, bani pe care trebuie să-i returneze rapid, dar nu ştie cum şi de unde. Între timp, încearcă să uite de problemă distrându-se cu o amică - "şi aici apare prima situaţie de risc - sex neprotejat", după care tâlhăreşte o femeie pentru a-şi face rost de banii pentru datorie. Povestea merge mai departe, iar finalul este unul fericit.
Deoarece face parte dintr-un proiect social, cartea nu se comercializează, dar se distribuie gratuit. În momentul de faţă, câteva exemplare pot fi găsite şi pe rafturile singurei librării de BD din România: "Jumătatea Plină".
Sursa Juranul.ro
19 Aug 2009